Intelepciunea este rece, iubirea este calda

Ce reputație de cunoaștere și de înțelepciune dobândise regele Solomon în vremea sa! Și totuși, ce spunea el? „Că unde este multă înțelepciune este și multă amărăciune, și cel ce își înmulțește știința își sporește suferința.” Ceea ce arată că înțelepciunea și cunoașterea nu ne aduc neapărat fericirea. De fapt, lumina pe care ni le aduc începe prin a ne da niște griji și îndoieli: ea duce la apariția a ceea ce adesea am prefera să nu vedem. Chiar dacă înțeleptul rămâne un ideal uman de atins, înțelepciunea nu este suficientă pentru a aduce fericirea.
Iubirea ne dă fericirea, nu înțelepciunea.
Pentru a fi fericiți, trebuie deci să iubim. Da, dar să iubim fiind înțelepți. Iată de ce iubirea și înțelepciunea sunt legate: înțelepciunea dă lumina sa iubirii, iar iubirea dă căldura sa înțelepciunii… Fiindcă înțelepciunea este rece! Astfel iubirea și înțelepciunea se ajută.

sursa de inspiratie: O. Aďvanhov

Starea de gratie de a fi viu

Mişcă-te o dată cu vântul!
Viaţa ta e un dans! Ea nu este nici bună, nici rea. E o mişcare, un continuum.
Alegerea ta este una simplă: poţi dansa sau nu. Decizia de a dansa nu te va scoate de pe ringul de dans. Dansul va continua în jurul tău. Dansul va continua şi tu eşti parte din el.
Există o demnitate simplă în asta. Te încurajez să te bucuri de pura stare de graţie de a fi viu. Dacă vei căuta în viaţă un sens mai elevat, vei fi dezamăgit. Dincolo de dans, nu se află nici un sens.

Toate condiţiile se deschid înspre necondiţionare. Fii, pur şi simplu, deschis şi prezent şi vei cădea în braţele lui Dumnezeu. Dar împotriveşte-te chiar şi pentru o clipă – şi vei fi prins într-o complicaţie fără rost, provocată de tine însuţi. Fiinţele umane nu pot fi independente de realitatea condiţionată, deoarece realitatea condiţionată este o creaţie a conştientei umane.

Oprestete din încercarea de a scăpa de propriile tale creaţii. Acceptale, pur şi simplu, aşa cum copacul acceptă vântul. Demnitatea ta constă în a deveni pe deplin uman, pe deplin receptiv la propriile tale nevoi şi la nevoile altora. Compasiunea nu vine prin detaşarea de întreaga paletă a experienţei emoţionale, ci prin participarea plenară la ea.

Vezi tu, eu nu sunt un dansator mai bun decât tine. Mi-am oferit, pur şi simplu, disponibilitatea de a participa şi de a învăţa, iar aceasta e tot ce-ţi cer. Binevoieşte! Participă! Atinge şi lasă-te atins! Simte totul! Deschide-ţi braţele vieţii şi lasă-ţi inima să fie atinsă! De aceea te afli aici!
Când inima se deschide, ea este plină de iubire. Iar capacitatea ei de a da şi a primi nu se mai bazează pe nimic din exterior. Ba dăruieşte fără să se gândească la recompensă, deoarece a da este cel mai mare dar. Şi primeşte – nu numai pentru sine – ci pentru ca şi alţii să poată trăi experienţa darului.

sursa de inspiratie: P. Ferrini 

In zilele Noii Spiritualitati

Dumnezeul de maine ii va invata pe copii ca frica si vinovatia sunt singurii dusmani ai oamenilor, ca de fapt nu exista decat Iubire – si ca Dumnezeu nu ii va pedepsi nicodata. Dumnezeul de maine ii va invata pe copii sa nu le fie niciodata teama de esec, pentru ca esecul nu exista in imparatia lui Dumnezeu.

Exista doar efortul iar efortul este tot ce conteaza, singurul lucru important, pentru ca orice efort duce la un rezultat, care poarta Viata insasi inainte.
Dumnezeul de maine ii va invata pe copii ca nu exista lipsuri, ci ca exista destul din toate. Ca exista destul din toate lucrurile din care oameni cred ca au nevoie ca sa supravietuiasca si sa fie fericiti, astfel incat ei, copiii, nu vor trebui sa se chinuiasca tot timpul sa fie cei mai buni, sau cei mai rapizi, sau cei mai destepti si nu trebuie sa intre in competitii nemiloase, sa-i nedreptateasca pe altii si sa-i dea la oparte, pentru a se situa printre “invingatori” si pentru a nu ajunge unul dintre “perdantii” din viata.
Dumnezeul de maine ii va invata pe copii  ca nu exista perdanti ci doar persoane care au ratacit drumul. Dumnezeul de maine ii va invata pe copii ca sunt una cu Dumnezeu, ca in viata lor zilnica pot actiona asa cum ar actiona Dumnezeu si ca pot fi asa cum ar fi insusi Dumnezeu.
Educatia este singura unealta – si cea mai importanta care poate fi folosita pentru a transforma omenirea. Cei care detin puterea si cauta sa se agate de ea inteleg foarte bine acest lucru, de aceea fac tot ce pot ca sa ciunteasca sau sa controleze educatia si invatatura in randul semenilor lor.
Modul de a controla o populatie este prin controlul asupra mintii ei, iar cel mai bun mod de a face acest lucru este sa incepi cu tinerii. Ii trimiti pe toti la acelasi fel de scoala, ii inveti pe toti aceleasi lucruri….
 
Cele mai multe dintre scolile conduse de guvern si biserica au functionat in acest fel. Ele se concentreaza pe memorarea mecanica a datelor si pe inocularea permanentea in minte a mesajelor insidioase ale culturii lor.
 
Invatatorii care se vor ivi din Noua Spiritualitate vor intelege ca a le cere copiilor sa memoreze date inseamna a le cere sa recreeze trecutul, dar daca sunt invatati sa memoreze concepte si idei, cum ar fi corectitudinea, toleranta, egalitaea, cinstea, inseamna sa ii indemni sa creeze un nou viitor, pentru ca ei ar putea sa aiba idei diferite de ale voastre.
Ma inatreb daca educatorii vor recunoaste vreodata ca mare parte din aceste probleme si provocari pe care vor trebui sa le infrunte copii din ziua de azi, nu vor avea legatura cu geometria, cu geografia, bilogia sau cu istoria – ci vor fi legate de corectitudien, de toleranta, egalitate si cinste.
O vor face in mediile educationale ce vor aparea din Noua Spiritualitate. Daca telul vostru este sa va transformati specia dintr-o societate primitiva de fiinte, dintre care majoritatea sunt egoiste si violente intr-o civilizatie avansata de fiinte, din care majoritea sunt pline de grija, altruism si iubire, atunci cea mai mare parte a omenirii va trebui reeducata.
Primul pas in acest scop va fi eliminarea pentru totdeauna a pedepsei din educatie.
sursa de inspiratie: N. D. Walsch

Ii vei spune simplu: MAMA!!!“

cea mai frumoasa descriere a rolului de MAMA in viata unui copil.

Candva un copil astepta sa se nasca…

Atunci copilul l-a intrebat pe Dumnezeu: ,, Am aflat ca vrei sa ma trimiti pe pamant! Cum voi putea sa traiesc eu acolo fiind atat de mic si de neajutorat? ”

Dumnezeu i-a raspuns: ,, Am ales pentru tine, un INGER”. Ingerul te va astepta si va avea grjia de tine. ”

“Dar, spuse copilul… aici in Rai nu faceam altceva decat sa rad si sa cant! Asta e tot ce-mi trebuie ca sa fiu fericit. ”

Dumnezeu i-a raspuns: ,, Ingerul tau va canta pentru tine in fiecare zi. Tu vei simti dragostea ingerului tau si vei fi fericit”.

,,Si… spuse copilul,  cum voi intelege ce-mi spun oamenii?Eu nu cunosc limba lor.”

,,Va fi usor…”, spuse Dumnezeu. ,, Ingerul tau iti va spune cele mai frumoase si mai dulci cuvinte pe care le vei auzi vreodata.  Si cu multa rabdare si grija, ingerul te va ajuta sa inveti sa vorbesti”.

Copilul se uita atunci la Dumnezeu si il intreba: ,,Si ce voi face atunci cand voi dori sa vorbesc cu tine?”

Dumnezeu zambi si spuse: ,, Ingerul tau iti va impreuna mainile si te va invata sa te rogi! ”

Copilul spuse: ,, Am auzit ca pe pamant sunt oameni rai. Cine ma va apara de ei? ”

Dumnezeu il lua in brate si ii raspunse: ,, Ingerul tau te va apara, chiar daca asta va insemna sa-si riste viata!”

Copilul se uita trist si spuse: ,,dar voi fi intotdeauna nefericit pentru ca nu Te voi mai putea vedea!”

Dumnezeu il stranse in brate si ii spuse:,,Ingerul tau iti va vorbi mereu despre Mine si te va invata calea catre Mine. Eu voi fi mereu in preajma ta”.

In acel moment se facu liniste deplina in Rai, iar dinspre Pamant incepeau sa se auda multe voci.

Atunci copilul a intrebat grabit: ,,Doamne, daca plec, spune-mi macar numele ingerului meu!”

Numele ingerului tau nu are importanta… Tu ii vei spune simplu: MAMA!!!“

Discernamantul si umilinta

„Pentru a nu cădea în capcanele întinse în mod inevitabil de viață într-o clipă sau alta,trebuie să dezvoltăm în special două calități: discernământul și umilința.
Discernământul este o calitate a intelectului, iar umilința, o calitate a inimii.
Discernământul ne permite în orice împrejurare să distingem adevărul de fals, realitatea, de aparențe; el ne indică direcția de urmat și cum să evităm pașii greșiți, ne pune la adăpost de greșeli și iluzii. Cât despre umilință, care este o calitate atât de neglijată, disprețuită chiar, îi putem cântări valoarea numai dacă înțelegem ce atitudine periculoasă este opusul ei, orgoliul. Orgoliul îi închide omului accesul la lumea divină, el taie curenții ce îi aduc apa vie din Cer. De aceea, în același timp în care trebuie să cultivăm discernământul ce ne indică calea de urmat, trebuie
să cultivăm și umilința ce ne deschide curenților lumii divine, fiindcă acești curenți sunt niște provizii pentru a înainta pe această cale.”

sursa de inspiratie: Omraam Mikhaël Aďvanhov