Sexul in timpul sarcinii

Contactul sexual este condiţia primordială a apariţiei unei sarcini, dar o dată ajuns acolo cuplurile descoperă că în literatura publică sau în cea ştiinţifică se discută foarte puţin despre sexul în timpul sarcinii.
Deşi cuplurile nu reacţionează la fel, cele mai multe prezintă o schimbare a activităţii sexuale în timpul sarcinii. În general, se înregistrează o descreştere a frecvenţei raporturilor sexuale.

Sarcina este o perioadă în care au loc multe schimbări dramatice — în nivelul hormonal, în aspect, în dispoziţia sufletească —
care pot să afecteze sentimentele sau libidoul unei femei.
Există multe schimbări importante în fiziologia femeii care pot influenţa activitatea ei sexuală. La începutul sarcinii, ea va avea greţuri, sâni dureroşi, astenie. Schimbările hormonale fac ca prin diferite părţi ale corpului să treacă un flux mai mare de sânge. Sânii sunt ţesuturi bogat vascularizate şi se vor congestiona, devenind şi mai sensibili. Stimularea lor poate deveni dureroasă.
Fluxul sanguin crescut în zona pelviană, în special în vagin şi în organele genitale externe, poate deasemenea să ducă la o stare de congestie neplăcută.
Apare şi o creştere a secreţiilor vaginale. Aceste secreţii îmbunătăţesc lubrifierea vaginală, dar în acelaşi timp prezintă mirosuri care pot să facă sexul oral neplăcut pentru partener.  Multe femei descoperă că pe măsură ce uterul creşte, sexul în poziţiile obişnuite devine incomod.
Frecvenţa contactelor sexuale în timpul sarcinii variază de la un cuplu la altul. Câteva studii au pus în evidenţă modelele comportamentale, dar în mod diferit.

Un studiu a arătat un declin constant al sexului în timpul sarcinii. Altul a prezentat o creştere a frecvenţei actelor sexuale în primele două trimestre şi o diminuare în ultimul trimestru. Dar aproape toate studiile sunt de acord că există o scădere a frecvenţei coitale în timpul ultimelor luni de sarcină.
Multe cupluri se tem că ar putea să facă rău fătului sau că ar putea provoca un avort spontan dacă fac dragoste în timpul sarcinii. Spre sfârşitul sarcinii, poate să apară teama de o naştere prematură sau de ruperea sacului amniotic.
Doctorii sfătuiesc femeile să se abţină de la sex în perioada de început a sarcinii, dacă prezintă mici sâgerări. Totuşi, cele mai multe avorturi spontane au loc nu datorită sexului, ci pentru că este ceva în neregulă cu fătul. Nici un studiu nu a demonstrat convingător că sexul făcut la începutul sarcinii ar contribui la avortul spontan.
Cei mai mulţi doctori sunt de acord că sexul vaginal în partea finală a sarcinii la femeile din grupa cu risc scăzut nu pare să ducă la nici o problemă majoră.
Totuşi, contactul sexual ar trebui evitat în ultima parte a sarcinii, de către femeile cu probleme obstetricale anterioare, cum ar fi cele care au avut placenta previa, naşteri premature, membrane fetale rupte, sau de c tre ă acele femei care au avut contracţii. Există o părere foarte încetăţenită că femeile nu ar trebui să aibă nici un obiect în vagin în timpul sarcinii, de teamă că acesta ar răni vaginul, colul uterin sau fătul.

Există puţine informaţii despre SEXUL ANAL în timpul sarcinii. Unele studii au sugerat că examinarea rectală din timpul sarcinii poate să ducă la o probabilitate crescută de transmitere a unor organisme potenţial dăunătoare din rect în vagin, ceea ce, teoretic, poate duce la infecţii ale fluidului amniotic. Acest lucru ar fi valabil şi în cazul sexului anal.

Sexul oral în timpul sarcinii este sigur câtă vreme nu se insuflă aer în vagin. Sa dovedit că suflarea de aer sub presiune în vagin în timpul sexului oral este dăunătoare pentru mamă. Ea ar putea conduce la intrarea forţată a aerului în vasele sanguine vaginale ale mamei, care în timpul sarcinii sunt dilatate.

Orgasmul din timpul sarcinii poate să ducă la contracţii ale uterului. Aceste contracţii pot să fie mai puternice la masturbare decât la actul sexual şi uneori se simt foarte acut. Cei mai mulţi doctori nu sunt îngrijoraţi de aceste contracţii, dacă ele nu durează mai mult de treizeci de minute. Femeile care prezintă riscul unor sarcini premature ar trebui să discute această problemă cu
doctorul lor.
Stimularea sfârcurilor sânilor în timpul sarcinii poate să elibereze hormonul numit ocitocină. Se ştie că acest hormon duce la contracţii uterine şi uneori la o hiperstimulare a uterului şi la anomalii în rata pulsului fătului. Unele studii au arătat că stimularea sfârcurilor poate fi folosită pentru a induce travaliul.

Drept urmare, cei mai mulţi doctori sugerează ca în timpul sarcinii sfârcurile sânilor să nu fie atinse.
Pentru a evita infecţiile la făt în timpul sarcinii, ca şi expunerea la prostaglandine dăunătoare (substanţe asemănătoare cu hormonii, care pot să cauzeze contracţii uterine) în spermă, unii doctori recomandă folosirea prezervativelor la sexul în timpul sarcinii.

Săptămânile de după naştere sunt o perioadă critică pentru o femeie. De obicei, doctorii recomandă renunţarea la sexul vaginal timp de câteva săptămâni. Colul uterin rămâne deschis timp de câteva săptămâni după naştere, fie că aceasta a fost vaginală, fie că a fost prin cezariană, iar colul deschis înseamnă şanse mai mari ca infecţiile să pătrundă din vagin în uter. Dacă naşterea a fost normală, vaginală, e posibil să se fi efectuat şi o incizie în porţiunea dintre vagin şi rect (EPIZIOTOMIE), pentru a facilita naşterea. În mod normal, epiziotomia este cusută îndată după naştere şi necesită multe săptămâni pentru vindecare. Contactul anal sau vaginal din perioada imediat următoare naşterii poate răni locul epiziotomiei şi să rupă cusătura.

Anunțuri